Sute de mii de copii din România nu ştiu să scrie şi să citească deoarece nu merg la şcoală. Principalul motiv îl constituie sărăcia. Una dintre soluţiile eficiente de reintegrare şcolară şi socială a acestor copii sunt mediatorii şcolari.

Criza economică globală antrenează o criză socială fără precedent în România, în faţa căreia cei mai expuşi sunt copiii proveniţi din medii vulnerabile. În anul 2010, 362.062 de copii nu erau cuprinşi în sistemul de învăţământ, deşi aveau vârsta corespunzătoare (3-17 ani), potrivit raportului Institutului Naţional de Statistică (INS). Dintre aceştia, aproape 100.000 de copii nu ştiu să scrie şi să citească. Privaţi de educaţie, ei rămân în afara sistemului, adică la marginea unei societăţi pe care nu o vor înţelege şi în care nu vor şti cum să se descurce onorabil.

Ignoranţa părinţilor poate distruge viitorul copiilor

Cauzele abandonului şcolar sunt multiple, de la cele de natură familială, până la cele de ordin economic - unele familii nu au posibilităţii de susţinere a şcolarizării copiilor, sau chiar de ordin cultural - rezerva unor părinţi faţă de educaţia copiilor. Lipsa de stimulare timpurie, care ar trebui făcută în familie sau în grădiniţă, conduce la mari dificultăţi în integrarea şcolară a acestor copii şi în final la părăsirea timpurie a şcolii.

„Ignoranţa părinţilor se răfrânge mai ales asupra copiilor cărora le-au dat viaţă. Simţul responsabilităţii, respectul, onoarea, normele şi valorile societăţii sunt necunoscute pentru mulţi dintre ei deoarece nici ei n-au primit o educaţie organizată, nici ei n-au frecventat şcoala. Situaţi la marginea societăţii datorită lipsei de cultură, unii dintre ei nu ştiu să citească, alţii au săvârşit fapte reprobabile, pentru care acum plătesc cu privarea de libertate, iar copiii lor rămân în grija cui se nimereşte sau a celui care mai găseşte un strop de omeni