Soldul împrumuturilor contractate de populaţie a crescut cu aproape 5% în ultimul an, în bună măsură pe fondul finanţărilor acordate prin programul statului. Incertitudinea ce planează pe pieţele financiare a determinat băncile comerciale să devină mult mai restrictive în acordarea creditelor.
În acelaşi timp, scăderea veniturilor, cumulată cu avansul preţurilor şi cu perspectivele incerte, i-a făcut pe români să se gândească de două ori înainte de a contracta un împrumut. În plus, mulţi dintre ei sunt deja îndatoraţi la bănci şi nu-şi mai permit noi datorii.
Astfel, soldul creditelor în lei contractate de populaţie a scăzut cu 2,8% în intervalul octombrie 2010 - octombrie 2011, până la 35,46 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). În aceeaşi perioadă, soldul împrumuturilor în valută luate de români a crescut cu aproape 5%, până la echivalentul a 15,88 miliarde de euro. De unde vine această creştere?
În prezent, doar programul guvernamental „Prima Casă", care permite un avans minim de 5% şi dobânzi sub media pieţei, mai mişcă piaţa. Iar stimulul este dat doar pe segmentul finanţărilor în euro, datorită costurilor mai mici comparativ cu cele practicate pentru lei. Numai în primele trei luni şi jumătate din cea de-a patra etapă a programului, demarată în iunie, au fost acordate credite în valoare de aproape 325 de milioane de euro.
O parte din avansul înregistrat de soldul creditelor se explică prin portofoliul de credite restante. Mulţi români nu şi-au mai putut plăti ratele la timp astfel că soldul nu a înregistrat scăderea corespunzătoare ratelor datorate în intervalul respectiv.
La finele lunii septembrie, peste 710.000 de români aveau restanţe la credite mai mari de 30 de zile, valoarea lor sărind de 1,66 miliarde de euro. Cele mai multe restanţe aveau întârzieri ce depăşeau 90 de zile.
