Dorinţa BNR de a ţine cu orice preţ euro sub pragul de 4,4 lei, poate deveni pe termen lung neproductivă. Desigur, menţinerea cât mai stabilă a leului dă bine cu circa un an înainte de alegeri, cu toate că este greu de crezut că dl Isărescu este interesat de evoluţia în sondaje a coaliţiei de la guvernare. Însă poate ar trebui să luăm drept exemplu Polonia, acolo unde banca centrală a lăsat, în majoritatea timpului, flotarea liberă a zlotului, nu controlată ca la noi. Iar economia poloneză a fost ferită de recesiune, prin stimularea exporturilor dar şi prin cea a consumului, în special a produselor realizate local.

Fără eliberarea cursului, nu vom avea produse competitive la export, care au rămas singurul motor al economiei. Iar cum Europa pare a fi reintrat în recesiune, aşa cum arată o analiză de conjunctură a Institutul Finanţelor Internaţionale, care consideră că economia a plonjat în „ceea noi vedem a fi o recesiune care nu va face decât să majoreze deficitele bugetare”, produsele româneşti îşi vor găsi mai greu drumul spre export. Iar a vorbi despre stimularea consumului local, într-o ţară unde furtul din banul public este sport naţional de prea multă vreme… Miercuri, monedele din regiune se depreciau faţă de euro la aproape 4,5 zloţi, respectiv la circa 312 forinţi, în timp ce leul stagna la 4,36. Ieri, cursul cobora de la 4,3577 la 4,3525 lei, pe o piaţă amorfă, cu volume reduse de tranzcţionare, în care tranzacţiile se realizau la 4,35 – 4,36 lei, cotaţiile de la jumătatea şedinţei fiind de 4,3540 – 4,3590 lei. Această evoluţie făcea ca în piaţa de la Sibiu euro să se tranzacţioneze pentru iunie viitor la 4,3850 lei. Cursul dolarului cobora uşor, de la 3,2557 la 3,2548, iar francul elveţian urca de la 3,5410 la 3,5425 lei. Pe pieţele internaţionale raportul euro/dolar era stabil, el fluctuând între 1,3341 şi 1,3411 dolari, iar la Londra preţul unci