Parintele CalistratPraznicul Nasterii Domnului este cea dintâi sarbatoare din sirul sarbatorilor proprii anotimpului de iarna - precum Anul Nou, Taierea împrejur cea dupa Trup a Domnului, dar si Botezul Domnului (numit în popor Boboteaza). Pentru toti cei ce au avut de-a lungul vietii sansa de a învata carte la scoli mai mult sau mai putin înalte, deslusind prin osârdia lecturii tainele din slovele Sfintelor Scripturi, istoria a fost luminoasa; au fost, însa, si oameni care (înca din vremea Sfintilor Apostoli, ca si din primele veacuri crestine), neavând aceasta sansa, au putut primi si pastra în sufletele lor predania sfânta a învataturii despre Vestea cea Buna a mântuirii doar prin viu grai, ca urmare a îndemnului adresat de Iisus ucenicilor Sai: "Mergând învatati toate neamurile" (Mt. 28,19). Vremea trecând, rânduielile organizarii spirituale si materiale a Sfintei Biserici de pe fata întregului pamânt s-au definitivat treptat si s-au cristalizat sub forma cartilor de cult si a catehismelor destinate învatarii poporului; astfel a luat fiinta ceea ce, ulterior, a fost desemnat prin expresia "Pravila Bisericii" (adica cele sapte Laude, rugaciunile si slujbele obstesti, împodobite cu preafrumoase cântari de slava, catavasii, podobii si stihiri, tropare si condace – tot atâtea imnuri speciale de lauda adusa Lui Dumnezeu, Maicii Domnului si Sfintilor de catre inimile crestinilor adunati în comuniune frateasca). Astfel, în formarea si pregatirea crestinilor pe drumul mântuirii, pe calea Lui Hristos – "Calea, Adevarul si Viata" (In. 14,6) – un loc aparte l-a avut nu doar cuvântul rostit, ci mai ales cel cântat; aceasta a fost calea cea mai scurta si fara de ratacire în calatoria catre Împaratia Lui Dumnezeu. Ascultând Scripturile si deopotriva imnele bisericesti, simtind fiorul sfânt al credintei vibrând corzile tainice ale sufletului, poporul simplu, dar curat cu