Republica Moldova are în vedere modelul Cataloniei, regiune din Spania cu autonomie extinsă, şi se uită cu atenţie la experienţa Irlandei de Nord, pentru a soluţiona conflictul Transnistrean. Declaraţia a făcut-o într-un interviu pentru ,,Adevărul" vicepremierul moldovean Eugen Carpov. Afirmaţiile sale vin cu doar câteva zile înainte de reluarea negocierilor oficiale pentru rezolvarea conflictului din regiunea separatistă Transnistria. Negocierile au fost îngheţate în 2006.

- Domnule vicepremier, ce a determinat Republica Moldova să reia negocierile oficiale pentru rezolvarea chestiunii transnistrene?

Din 2006, când procesul de negociere a fost întrerupt, şi până în 2010, practic, nu a existat niciun dialog, niciun progres pentru soluţionarea conflictului. În toţi aceşti ani, aşa-numitele autorităţi din regiunea transnistreană au putut face tot ce au dorit în regiune fără să aibă vreo discuţie cu Chişinăul sau cu reprezentanţii comunităţii internaţionale.

După plecarea comuniştilor de la guvernare în Republica Moldova şi odată cu preluarea puterii de către Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), Executivul de la Chişinău şi-a propus foarte clar să reia discuţiile oficiale în chestiunea Transnistriei. Avem deja proiecte menite să consolideze în primul rând încrederea reciprocă a populaţiei de pe cele două maluri ale Nistrului. În paralel, vom discuta despre statutul regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova, stat suveran, cu integritate teritiorială şi cu frontiere în limitele recunoscute pe plan internaţional în anii ‘90.

- Îmi spuneţi de fapt că schimbarea conducerii Republicii Moldova este factorul care a determinat reluarea negocierilor.

Decizia reînceperii negocierilor privind chestiunea transnistreană am luat-o la Moscova pe 22 septembrie a.c.. A contat foarte mult schimbarea conducerii la Chişinău în 2009, pe