Povestea începe de la o emisiune a postului de radio BBC 4, prezentată de Neal MacGregor, până nu de mult directorul Galeriei Naţionale din Londra. El conduce acum o instituţie care adăposteşte nu mai puţin de 8 milioane de obiecte, British Museum. Emisiunea avea ca scop să aleagă o sută de obiecte din colecţiile muzeului, dintre cele mai semnificative pentru cultura şi civilizaţia umană. Au urmat ani de eforturi, o carte şi, în fine, o expoziţie de mare succes.
Câteva exemple, cum ar fi statueta din aur reprezentând o lamă (nu se precizează dacă e vigonie, alpaca sau guanaco), cel mai important animal al imperiului Inca. Alături, câteva monede de aur din Lidia, de pe vremea lui Cresus, primii bani în care a avut încredere toată lumea. La doar câţiva paşi, statuia lui Gautama Siddharta, de la Gandhara, în Pakistan, însoţită de un text care exprima mirarea organizatorilor expoziţiei. Ei se întreabă cum a putut ascetul care a întemeiat religia budistă să accepte răspândirea ei prin comerţul cu mărfuri de lux.
Să nu ratăm şarpele cu două capete, câte unul la fiecare extremitate, făcut din peruzele şi argint, opera unui artizan aztec de acum vreo 700 de ani. Un cap de bronz al împăratului roman August, descoperit la Meroe, aproape de Shendi în Sudan, ne priveşte, trufaş şi orb, de peste două milenii. Lângă el, una dintre cele mai celebre pietre, cea de la Rosetta, din Egipt, care i-a permis lui Champollion să descifreze hieroglifele. Păcat că nimeni nu-şi aminteşte de eforturile paralele ale savantului englez Thomas Young şi ale orientalistului suedez Johan David Akerblad.
Vom fi entuziasmaţi de cei doi reni care înoată, sculptaţi pe un colţ de mamut acum 11 mii de ani şi descoperiţi la Montastruc, în Franţa. O pictură intitulată: „Mustrări” conţine şi textele cu care împăraţii Chinei îşi dojeneau nevestele şi/sau concubinele. Datarea a fost mul
