Criza a luat locul anilor în care serviciul nu era o problemă, iar salariile mereu în creştere. Nesiguranţa locului de muncă şi, implicit, competiţia fac ca numărul angajaţilor răpuşi de stres să se mărească.

După primii ani de capitalism, în care succesul s-a obţinut cu griji şi ore suplimentare la birou, lucrurile păreau să intre pe un făgaş normal. Ba chiar au apărut oportunităţi neaşteptate, iar românii s-au grăbit să-şi crească numărul proprietăţilor, dând buzna la credite pentru case şi maşini. Criza a fost lovitura sub centură la care nu se aştepta nimeni, aşa că anii de instabilitate economică în care cea mai mare grijă este nesiguranţa jobului, a readus stresul la locul de muncă. Acum cu atât mai mult, cu cât se resimte un al doilea val al crizei.

Aşa se explică cei peste 40 de milioane de oameni stresaţi, doar în Europa.„Instabilitatea economică a impus în majoritatea organizaţiilor româneşti un ritm alert, ale cărui efecte se resimt şi în rândul angajaţilor, numărul celor care se declară afectaţi de stres la locul de muncă fiind, de la an la an, în creştere", explică specialiştii în resurse umane.

De la bine la rău

Cine se face vinovat de aceste situaţii? Termenele-limită strânse, concurenţa internă exagerată, nesiguranţa locului de muncă, supraîncărcarea sau creionarea vagă a responsabilităţilor sunt doar câteva dintre elementele cauzatoare de stres.

Cristian Mihai, business analyst, arată că solicitarea intensă şi prelungită, supraîncărcarea, încordarea şi tensiunea pot determina apariţia unor probleme de ordin psihologic, fiziologic şi comportamental la nivel personal, dar că „poate avea efecte şi la nivel organizaţional prin absenteism, revolte şi conflicte de muncă".

Stresul prelungit poate duce la sindrom burnout (epuizare fizică şi psihică), iar de aici până la consecinţe grave asupra să