Constrânse să-şi majoreze capitalul, băncile-mamă vor reduce finanţarea subsidiarelor, astfel că instituţiile de credit din România se vor bate pentru atragerea resurselor de pe piaţa locală, oferind dobânzi tot mai mari la depozite.
Marile grupuri bancare europene trebuie să-şi majoreze la 9% rata capitalului de rang I până la jumătatea anului viitor. Recapitalizaea băncilor presupune însă un efort uriaş pentru atragerea resurselor, iar variantele sunt tot mai puţine. Fondurile ar putea veni de la acţionari sau de la investitori privaţi, însă acest lucru este tot mai greu de crezut în condiţiile în care această „afacere" riscă să devină una extrem de păguboasă.
De asemenea, statele ar putea interveni pentru recapitalizarea băncilor, dar, în acest scenariu, instituţiile de credit ar putea fi constrânse să se orienteze strict pe economiile naţionale. În ultimă instanţă, s-ar putea apela la fondul de urgenţă al Uniunii Europene, însă majorarea lui la 1.000 de miliarde de euro este în stadiu de proiect. Date fiind aceste variante, cele mai multe bănci vor ajunge la mâna statelor şi vor fi constrânse să se concentreze pe economiile naţionale, lăsând subsidiarele să se descurce singure.
Mai puţine fluxuri
Banca Naţională a Austriei a făcut deja recomandări băncilor-fanion UniCredit Bank Austria, Erste Group şi Raiffeisen Bank International să limiteze liniile de finanţare în regiune. Mai exact, să acorde credite noi numai în măsura în care subsidiarele lor precum UniCredit Ţiriac Bank, BCR sau Raiffeisen Bank mobilizează finanţări locale sau de la instituţii financiare internaţionale ca BERD şi BEI.
Ţinta ar fi ca băncile locale să ajungă la un raport de 110% între creditele noi şi refinanţările locale. Există riscul unor retrageri de capital din subsidiarele din România? „Cea mai mare parte a expunerilor reprezintă capi
