Uniunea Europeană se confruntă cu probleme existenţiale, care nu vor putea fi rezolvate fără schimbări fundamentale ale structurii sale - schimbări care sunt pregătite şi discutate în aceste zile la Berlin, Paris sau Londra. În consecinţă, şi România este obligată să îşi revizuiască politica externă.
Declaraţia preşedintelui Traian Băsescu în recenta sa vizită de la Berlin, în care acesta îşi exprima susţinerea pentru crearea Statelor Unite ale Europei, este un prim pas, chiar dacă numai la nivel declarativ, către un nou grad, mai aprofundat, de integrare a României în structurile Uniunii Europene. Însă cum va arăta noua Uniune Europeană - şi cine va mai face parte din ea?
Duminică, un articol din cotidianul german Süddeutsche Zeitung a oferit o primă privire în spatele cortinei, anunţând că preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, pun la cale crearea unui nou pact de stabilitate. Acesta ar prevedea reguli mai stricte în privinţa deficitului bugetar, precum şi acordarea tuturor statelor care vor adera la acest pact a dreptului de a controla bugetul celorlalţi semnatari. Participarea ar urma să fie facultativă, Germania şi Franţa părând să fie sătule să aştepte un consens la nivelul întregii zone euro. Totuşi, Berlinul va fi nevoit să facă o concesie celorlalte state - şi anume să acorde Băncii Centrale Europene permisiunea de a interveni masiv pe piaţa de capital, pentru a cumpăra în cantităţi mari obligaţiunile statelor cele mai îndatorate din zona euro - Grecia, Italia, Portugalia şi Spania.
Preşedintele Băncii Naţionale a Germaniei, Jens Weidmann, este de părere că noul pact de stabilitate ar putea avea succes - în cazul în care elitele politice ar arăta, plauzibil, „că direcţia în care se îndreaptă Europa este cea a unei uniuni fiscale", după cum a declarat acesta cotidianului Berliner Zeitung, adăugând c