În vara anului 1916, Primul Război Mondial îşi consumase pe Frontul de Vest cele mai sângeroase bătălii. Numărul mare de victime înregistrate la Verdun şi pe Somme îi aruncase pe soldaţi, odată cu venirea toamnei, în uzura războiului de poziţie. Într-un singur loc lupta continua cu înverşunare: pe cerul Franţei. La 23 noiembrie, doi dintre cei mai buni aviatori ai momentului, locotenentul german Manfred von Richthofen şi maiorul britanic Lanoe Hawker, se confruntau într-un duel aerian ce va rămâne adânc întipărit în istoria primei conflagraţii mondiale.

Spre deosebire de bătăliile aeriene ale zilelor noastre, în care, de la distanţă, un pilot îşi distruge adversarul cu o rachetă în câteva clipe, pentru piloţii celor două războaie mondiale lucrurile au stat cu totul altfel: ei se apropiau unii de alţii, se studiau şi de-abia apoi angajau lupta. Era, în primul rând, o luptă a inteligenţei; dar şi a rapidiăţii mişcărilor, a vitezei execuţiei şi a experienţei combative. Era o luptă care se putea încheia cu distrugerea în aer a avionului şi a pilotului său, cu fuga unuia dintre aparatele de zbor, cu aterizarea forţată a avionului lovit, sub privirile învingătorului. Erau, cu-adevărat, bătălii ale gentlemenilor aerului, care executau turnire printre nori cu avioanele lor. Doi dintre aceşti aşi ai cerului s-au întâlnit în după-amiaza zilei de 23 noiembrie 1916 pe cerul Franţei: locotenentul german Manfred von Richthofen, supranumit „Baronul Roşu“, care avea la momentul cu pricina 15 avioane inamice doborâte în palmares, şi comandantul de escadrilă, maiorul britanic Lanoe George Hawker, cu şapte victorii obţinute până atunci. Cine era Manfred von Richthofen şi de ce i se zicea „baronul“ Supranumit de camarazi, dar mai cu seamă de adversari, „Diavolul Roşu“, „Baronul Roşu“, „Micul Roşu“ sau „Cavalerul Roşu“, Manfred von Richthofen va rămâne o legendă a eroilor aerului