În suita manifestărilor comemorativ-ştiinţifice de anul acesta dedicate aniversării a 90 de ani de la naşterea lui Eugeniu Coşeriu (manifestări sprijinite în parte de Institutul Cultural Romîn din Bucureşti şi filiala din Chişinău), cel de-al III-lea Congres Internaţional „E. Coşeriu“, desfăşurat în luna octombrie la Universitatea din Almeria, Spania, a reprezentat evenimentul de cea mai mare anvergură. Intitulîndu-l laconic Eugenio Coseriu, lingüista entre dos siglos (E. Coşeriu, lingvistul între două secole), organizatorii au vrut să sugereze, pe de o parte, că deşi Coşeriu aparţine mai curînd secolului trecut (născut la 27 iulie1921 la Mihăileni, judeţul Bălţi – decedat la 7 septembrie 2002, la Tübingen, Germania), ideile şi concepţia sa sînt în continuare actuale. Pe de altă parte, în titlu se face referire implicită la formularea lingvistului nipon Takashi Kamei, care în prefaţa la traducerea japoneză a capodoperei coşeriene Sincronie, diacronie şi istorie, afirma că Eugeniu Coşeriu este un lingvist pentru secolul XXI: „Coşeriu va fi fiind, poate, un Kopernic pentru lingvistica secolului XX. [...] Oricum, autentica evaluare a lui Coşeriu o încredinţăm viitorului; e limpede că ea nu stă în limitele puterilor noastre de azi. [...] Dacă am considera că a durat aproape o jumătate de veac după moartea lui Saussure pînă ca el să-şi asigure statutul de neclintit al unui Olimp al lingvisticii, atunci, pînă să vină ziua în care Coşeriu va fi venerat în mod autentic de toată lumea, ca o stea gigantică şi strălucitoare mai presus de Saussure, născută de contemporaneitate, sortit este poate să aşteptăm secolul XXI“ (cf. Emma Tămîianu-Morita, Integralismul în lingvistica japoneză, Cluj, 2002, p. 66-67). Gîndit sub semnul acestei aprecieri a personalităţii şi operei lui Eugeniu Coşeriu, congresul de la Almeria s-a situat în imediata proximitate a celui de-al II Congres