- Cultural - nr. 903 / 3 Decembrie, 2011 Dupa premiera inaugurala cu piesa lui Dorel Dorian, Daca vei fi intrebat, desfasurata – cum aratam in prima secventa a acestor insemnari – intr-o atmosfera inaltatoare, prima stagiune a sectiei romane a Teatrului de Stat din Targu-Mures a confirmat ca succesul initial nu a fost intamplator, ca actorii noii trupe – chiar daca majoritatea componentilor ei erau la inceput de cariera si nu aveau inca nici experienta artistica si nici maturitatea de viata indispensabile marilor creatii – erau cu adevarat talentati, ambitiosi si capabili de performanta. S-a muncit mult, cu seriozitate si insufletire. Au rezultat inca cinci premiere, dintre care patru s-au ridicat la un nivel artistic superior. Astfel au vazut luminile rampei: Oceanul de Aleksandr Stein, "o reprezentatie curata, lineara, atragatoare – mai ales prin latura sa de poezie dramatica spectaculoasa” (Ion Chereji in Steaua rosie), realizata de Cristian Munteanu intr-o "conceptie regizorala moderna” (Katalin Metz in Vörös Zászló); Jocul de-a vacanta de Mihail Sebastian, "un spectacol de tinuta” (Atanasie Popa in Steaua rosie), pentru care Mihai Paxino "a gasit proportiile juste in amestecul de tragic si comic; a realizat cu masura si bun gust scenele care dadeau ocazie la un comic mai strident, scotand in acelasi timp in evidenta, cu consecventa, elementele lirice. In munca sa regizorala si scenografica e vizibila stradania spre nuante discrete. In felul acesta i-a reusit sa dezghioace treptat dramele launtrice ale personajelor si sa creeze – mai ales in actul al treilea – o tensiune care va ramane mult timp in amintirea spectatorilor” (Pál Nagy in Vörös Zászló); A douasprezecea noapte de William Shakespeare, o montare care "intruneste virtuti remarcabile”, un spectacol "bun, unitar, [...] care dovedeste maturizarea colectivului sectiei romane” (Constantin Duica in Steaua r