Cind ai ajuns sa traiesti cu Domnul, nu mai e nevoie de nici o porunca, implinind in mod firesc toate cele pe care le prevede Legea. In articolul 16 din Constitutia Romaniei, la aliniatul (2), se spune fara echivoc: "Nimeni nu este mai presus de lege". Din punct de vedere juridic, lucrurile sint clare, acest articol constitutional trimitind la faptul ca toti cetatenii Romaniei, indiferent de starea sociala, religie, functie detinuta etc., sint obligati sa respecte legile tarii. Teoretic, suna bine. In practica, am vazut cu totii cum, daca beneficiezi de influenta, bani, avocati competenti, atunci lucrurile se mai pot schimba. Si ceea ce un cetatean obisnuit nu poate obtine, un personaj "inzestrat" cu cele mentionate anterior obtine cu usurinta. Este si acesta un mod de a te situa deasupra legii. Dar lucrurile nu se opresc aici. Sint nenumarate situatiile in care chiar si cetatenii obisnuiti reusesc sa eludeze legea, cel mai frecvent caz fiind cel in care nu se declara in fata statului toate veniturile realizate (din chirii, agricultura, vinzari, donatii samd). De la cel mai umil cetatean pina la potentatii zilei, cei mai multi ne regasim in situatia de a incalca macar o data legea (chiar daca in aspecte minore), fara insa a suferi vreo consecinta. De principiu, toti sint de acord ca pentru a functiona lucrurile intr-o tara e nevoie de legi care sa fie respectate. Si aceiasi entuziasti aparatori ai statului de drept devin, brusc, amnezici in privinta asta, atunci cind survine interesul personal. Pe de alta parte, nu putine sint si cazurile cind o aplicare mecanica a legii, in litera ei, a provocat adevarate drame in viata unor persoane care nu gresisera atit de mult pe cit reiesea dintr-o incadrare juridica. Sau sint situatii in care toata lumea e de acord ca trebuie implinit un lucru moralmente (sau din alt punct de vedere) de dorit, dar s-au lovit de bariera legisla