Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isarescu / Foto: Dan Marinescu / INTACT IMAGES/Jurnalul National
România ar putea fi prima victimă colaterală a crizei datoriilor care cutremură în aceste zile zona euro. Ţara noastră ar putea apela anul viitor la banii din acordul preventiv cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) dacă băncile străine aflate în mare nevoie de capital ca urmare a problemelor apărute în Occident vor repatria o parte din sumele cu care împrumută acum Guvernul de la Bucureşti.
"Băncile pot să repatrieze cel mai uşor fondurile care au fost învestite în titluri de stat şi care ajung la scadenţă. Ceea ce, bineînţeles, poate să creeze în viitor o problemă din punct de vedere al finanţării Guvernului... În acest caz, la nivel teoretic eu nu exclud posibilitatea ca fonduri de la FMI şi UE din linia precauţionară să fie utilizate", a declarat ieri Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR. El a menţionat însă că ţara noastră dispune în acest moment de rezerve financiare pentru patru luni, ceea ce i-ar permite o mai mare libertate de negociere cu băncile.
Analistul Ilie Şerbănescu consideră, însă, că ţara noastră va fi pusă în faţa faptului împlinit şi că aceasta este încă o modalitate de a ajuta băncile străine. "Se repetă în linii mari situaţia din 2009. Acordul a fost făcut special ca să întreţinem băncile. Jumătate din cei 20 de miliarde de euro luaţi în 2009, aproximativ 8-9 miliarde de euro, le-am dat înapoi băncilor prin eliberarea de rezerve. Sigur, erau banii lor, dar noi nu eram obligaţi să le dăm înapoi decât o dată cu trecerea la euro", a declarat Şerbănescu pentru Jurnalul Naţional. El a adăugat însă că în situaţia actuală e de preferat să luăm banii de la FMI, deoarece dobânzile sunt mai mici decât cele oferite de bănci în acest moment.
Afirmaţia lui Croit