Fondul de Garantare a Depozitelor totalizează în prezent 2,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 1,55% din totalul depozitelor garantate. Suma este foarte mică având în vedere că totalul depozitelor garantate, adică banii depuşI de persoanele fizice şI firme, se ridică la 138,3 miliarde de lei. Legile arată foarte bine, însă în realitate Fondul s-ar putea să nu poată face rost de bani, caz în care ar trebui să se împrumute, ceea ce ar întârzia foarte mult timpul în care contribuabili şI-ar putea lua banii.
De remarcat că totalul depozitelor, adică atât cele garantate, cât şI cele negarantate, se ridică la 275 miliarde de lei. Diferenţa rezultă din depozitele autorităţilor publice şI ale marilor companii care au mai mult de 100.000 de euro depuşI la o singură bancă.
Toate băncile din România şI din UE acordă deponenţilor granatrea creditelor până la un plafon de 100.000 de euro, în cazul falimentului uor bănci. " Acest nivel acopră 90% din deponenţii din UE şI peste 98% din România”, a declarat Eugen Dijmărescu, preşedintele Fondului Naţional de Garntare a Depozitelor prezent la la seminarul EU-COFILE, organizat de BNR şI Alpha Bank.
Banii din Fondul de Garantare a Depozitelor provin de la bănci cre plătesc annual 0,3% din valoarea depozitelor eligibile plus o sumă forfetară de maxim 50 milioane de lei care depinde de valoarea pasivele negarantate. Banii, adică cei 2,3 miliarde de lei, pot fi insuficienţI în cazul prăbuşirii unei bănci de risc sisitemic. Autorităţile s-au gândit şI ele la acest lucru şI au prevăzut şI alte siguranţe pentru cazuri extreme. " Dacă banii aflaţI în Fondul de Garantare nu ajung atunci Fondul poate să facă împrumuturi, de pe piaţa internă sau din afara ţării. Fondul poate dă emită titluri pentru a face rost de bani, iar dacă toate acestea nu reuşesc putem să ne împrumutăm la Ministerul de Finanţe”, a declarat Dijmăres
