Cei mai prosperi cinci magistraţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au soţi avocaţi, specializaţi în cauze civile, comerciale şi de contencios.
La o simplă vizionare a declaraţiilor de avere ale magistraţilor de la Înalta Curte care au soţi avocaţi, se remarcă faptul că averile le-au crescut de la un an la altul, mai ales în familiile în care avocaţii pledează în cauze civile, comerciale sau contencios. Coincidenţă, şi cei mai bogaţi magistraţi - toate femei - judecă tot la aceste secţii. Observaţia nu trebuie să arunce, automat, anatema corupţiei asupra celor mai bogaţi magistraţi deoarece, în mod bizar, judecătorii de la Înalta Curte anchetaţi sau judecaţi pentru corupţie au declarat averi modeste sau chiar deloc.
Curtea Constituţională a decis la data de 15 noiembrie anul acesta că magistraţii pot judeca şi dosare în care pledează soţii lor avocaţi.
Până când se va publica motivarea deciziei în Monitorul Oficial, acţionează un text de lege care interzice astfel de practici deoarece s-ar crea dezechilibru în egalitatea şanselor tuturor părţilor din dosarul dedus judecăţii.
Până de curând, judecătorii se abţineau de la a judeca dosare unde soţii lor pledau. Sau invers: soţii lor renunţau să pledeze în dosare judecate de consoartele lor.
Cu toate aceste abţineri, spun specialiştii, pe lângă instanţele de judecată ar funcţiona reţele de relaţii ce ar fi fost construite de avocaţi cu rude magistraţi. După ce va dispărea interdicţia din cauza deciziei Curţii Constituţionale, reţelele de relaţii se vor consolida, iar cei care îşi vor permite să plătească avocaţi cu rude magistraţi pot avea mai multe şanse de a câştiga, spun specialişti care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Judecătoare cu soţi avocaţi
La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 14 judecătoare, din totalul de 106 magistraţi, au soţi avocaţi. Din declaraţiilo
