Trecerea sistemului bancar la standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS) de la 1 ianuarie 2012 nu creează premisele extinderii nesănătoase a creditării, provizioanele pe acest sistem urmând să "se apropie" de cele de pe normele actuale (RAS), în urma introducerii unor "filtre prudenţiale", afirmă Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR.
"Prin trecerea la IFRS nu se creează premisele unei extinderi nesănătoase a creditării pentru că prin normele BNR, de comun acord cu comunitatea bancară, s-au stabilit anumite filtre prudenţiale care să nu conducă la o creştere artificială a indicelui de solvabilitate al băncilor care să permită o reluare nesustenabilă a creditării. Practic, provizioanele şi pe IFRS vor fi calculate introducând aceste filtre prudenţiale de o asemenea manieră încât se vor apropia de normele actuale", a spus Georgescu la seminarul EU-Cofile organizat de BNR, ARB şi Alpha Bank.
În prezent, băncile fac raportări către BNR pe baza standardelor locale de contabiliate (RAS), care prevăd un mod diferit de tratare a datelor, în special în cazul creditelor neperformante, în timp ce faţă de acţionarii străini folosesc formatul IFRS. Din 2012 şi raportările pe plan local se vor face însă după standardele internaţionale.
Principala diferenţă dintre cele două tipuri de raportări apare la nivelul provizioanelor, întrucât standardele locale sunt mai dure în tratarea creditelor neperformante.
Unul dintre subiectele discutate frecvent în acest an, legat de această tranziţie, a fost că, odată cu trecerea la IFRS, băncile urmau să înregistreze venituri importante din eliberarea de provizioane, ceea ce putea conduce şi la obligaţia de a plăti impozite mai mari, punând astfel presiune pe lichidităţi. Practic, impactul unei eliberări bruşte a provizioanelor ar fi fost pozitiv asupra profitabilităţii băncilor,
