Dănuţ Lupu (44 de ani) şi-a dorit de mic copil să facă carieră în hochei, însă la insistenţele tatălui său a ales fotbalul. Chiar dacă a avut o carieră „spumoasă“, fostul dinamovist suspină şi acum după „prima lui dragoste“ şi este convins de faptul că ar fi devenit un nume şi în lumea sportului pe gheaţă.
„Adevărul": De ce aţi renunţat la hochei pentru fotbal?
Dănuţ Lupu: Tatăl meu a visat dintotdeauna să devin un mare fotbalist. Am practicat în paralel de la o vârstă fragedă şi fotbal, şi hochei, dar a trebuit să aleg la un moment dat. Fotbalul nu prea îmi placea că nu se făceau deplasări şi era un singur turneu pe an.
Care a fost apogeul carierei dumneavoastră?
M-am simţit împlinit întotdeauna. Faptul că am ajuns să joc în Italia cred că a fost una dintre cele mai mari dorinţe pe care mi-am îndeplinit-o.
De cine sunteţi mai legat sufleteşte dintre Dinamo şi Rapid?
Dinamo a însemnat casa mea, familia mea, a fost ca „prima mamă" pentru mine. Echipa la care am fost legitimat pentru prima dată şi la care m-am întors întotdeauna cu plăcere.
Dacă nu ajungeaţi un fotbalist cu renume ce v-ar fi plăcut să faceţi?
Sunt sigur că aş fi urmat hocheiul şi aş fi făcut carieră şi în acest sport.
Vă ajutaţi soţia la treburile gospodăreşti?
Cu toate scuzele de rigoare, nu o ajut deloc în gospodărie!
Dar la gătit vă pricepeţi?
Ca orice bărbat mă pricep cât de cât, măcar strictul necesar, un mic dejun, o salată.
Care este mâncarea dumneavoastră preferată?
Îmi place foarte mult peştele, iar soţia îmi face poftele gătindu-mi ştiucă umplută.
Care este ultima carte pe care aţi citit-o?
Păi... noul cod civil cred! (n.r. - râde)
Unde vă place să vă petreceţi vacanţele?
Grecia este una dintre ţările noastre preferate şi ne întoarcem acolo de fiecare dată cu plăcere.
Dacă aţi ave
