Pe 9 ianuarie au loc din nou alegeri la Bursa de Valori Bucureşti, iar lupta se anunţă mai aprigă ca niciodată. Jocurile de culise îi vor ţine în priză pe brokeri în următoarea lună, promisiunile vor fi mai mari decât oricând. Un singur lucru au uitat cei care de aproape şase ani se bat pentru controlul bursei: fără listări bursa nu-şi are rostul, iar listările nu se fac singure. Antreprenorii români, precum Radu Georgescu, s-au săturat să aştepte să-i bage şi pe ei în seamă cineva de la BVB şi se duc să-şi listeze companiile pe alte pieţe. Semnalul e clar: Lăsaţi luptele de culise deoparte şi faceţi ceva pentru piaţă, altfel s-ar putea să nu mai aveţi pentru ce lupta!
De şase ani, Bursa de la Bucureşti (BVB) este a brokerilor. Cei care se laudă că au pus bazele pieţei de capital din România în urmă cu 16 ani, şi-au împărţit gratuit acţiunile BVB în 2006.
Singurul rezultat vizibil al "privatizării" BVB, care ar fi trebuit să dinamizeze dezvoltarea pieţei de capital, a fost lupta surdă dintre brokeri pentru controlul bursei.
Brokeri mari şi brokeri mici, toţi au fost pe la conducerea BVB şi toţi au promis schimbare şi reformă. Energia s-a consumat însă în scandalurile din spatele cortinei.
Pe scenă, spectacolul e jalnic.
Din 2006, Bursa de la Bucureşti a avut 14 oferte publice iniţiale (IPO). Dintre ele, 11 s-au finalizat cu bine, adică emitenţii au reuşit să strângă banii. Dintre acestea, cinci au fost fonduri de investiţii, două au fost companii de stat (Transelectrica şi Transgaz) şi doar patru au fost companii private. Ultima ofertă a unei companii private care s-a închis cu bine a fost cea a Teraplast, în 2008. În 2011, la BVB nu a avut loc nicio ofertă publică iniţială.
Fondul Proprietatea (FP) s-a listat la începutul acestui an, după ani de aşteptări. Brokerii şi şefii bursei s-au grăbit să proclame intrarea BVB într-o
