Moudou Sougou a dezvăluit detalii inedite din viaţa lui şi a povestit care a fost momentul decisiv care l-a îndreptat spre fotbal. Dacă majoritatea fotbaliştilor senegalezi consideră fotbalul o modalitate de a scăpa de sărăcie, pentru Sougou, fotbalul a fost o pasiune. Atacantul, copilul unui profesor şi al unei croitorese, a fost un privilegiat nevoit să se răzvrătească pentru a-şi îndeplini visul de a-şi trăi viaţa pe un teren de fotbal. Într-un interviu inedit acordat "Gazetei", Moudou a explicat cît de strict era tatăl său în copilărie şi cum singurele sale jucării erau cărţile şi lectura. Camera de joacă din copilărie era o sală de clasă improvizată de tatăl său!

- Moudou, cît de mult a contat copilăria ta în cariera pe care ţi-ai ales-o?

- Eu m-am născut în Fissel, un sat din Senegal, dar acolo am stat doar pînă la vîrsta de trei ani. Apoi viaţa a devenit un pelerinaj continuu pentru mine. Toată familia l-a urmat în permanenţă pe tatăl meu, care era profesor de franceză. Acum este directorul unei şcoli din Senegal. Am avut o copilărie mai fericită decît a altora, m-am bucurat de multe lucruri. Pot spune că am fost un norocos avînd un tată profesor şi o mamă croitoreasă.

- Tatăl tău te-a susţinut cînd ai ales fotbalul?

- Ca să înţelegi cît mai bine, trebuie să povestesc chiar din primii ani ai copilăriei. Fiind profesor, tatăl meu a fost foarte strict. Eu nu am avut maşinuţe sau jucării cînd am fost mic. Tot timpul liber mi-l petreceam înconjurat de lucruri în urma cărora puteam doar să învăţ. În primii ani de viaţă aveam cărţi de colorat, cărţi cu animale, iar mai tîrziu tot ce putea ţine de cultură sau literatură. Cînd veneam de la şcoală tatăl meu mă saluta şi mă trimitea într-o cameră pe care o transformase în sală de cursuri. Acolo trebuia să îmi continuu temele şi să aprofundez tot ceea ce învăţasem la şcoală. Aşa