Un grup de astronomi a descoperit doua gauri negre supermasive in inima a doua galaxii eliptice, fiecare de aproape 2.500 de ori mai masive decat gaura neagra plasata in centrul galaxiei noastre Calea Lactee.

Aceastea sunt probabil quasari antici, care au luminat universul in faza incipienta, imediat dupa Big Bang, precizeaza Futura Sciences.

Prin folosirea mai multor telescoape terestre, inclusiv Gemeni si Keck, o echipa de astronomi americani a descoperit "doi monstri" in galaxiile eliptice NGC 3842 si NGC 4889.

NGC 3842 este o supermasiva gaura neagra aflata in constelatia Leu, care are o influenta gravitationala pe o suprafata cu un diametru de 4.000 de ani lumina. Dimensiunea orizontului sau este de 200 de ori orbita Pamantului sau de 5 ori orbita lui Pluto.

Recordul in materie de gauri negre era detinut de galaxia M87 a carei gaura neagra este de aproximativ 6,3 miliarde de ori masa Soarelui nostru.

Cea de a doua gaura neagra descoperita NGC 4889 se afla la 336 milioane de ani lumina de Terra, iar masa ei se presupune ca ar fi cu mult mai mare de 10 miliarde de mase solare.

Cercetatorii americani presupun ca ar fi vorba de ramasitele unor quasari antici care stralucesc intens din primele miliarde de ani ale evolutiei universului observabil, se precizeaza in articolul publicat in Nature.

Quasarii sunt de fapt nuclee galactice active indepartate, care emit cantitati enorme de energie.

Ei sunt identificati ca fiind surse cvasi-punctiforme de energie fata de galaxii care sunt considerate surse extinse. Quasarul este o regiune compacta avand raza de 10-10.000 raza Schwarzschild a gaurii negre supermasive din galaxie.

La ora actuala se cunosc in jur de 60 de gauri negre supermasive in galaxiile apropiate galaxiei noastre avand masele de