Pentru Angela Merkel, summitul de joi de la Bruxelles a fost un succes răsunător; cancelarul german şi-a impus punctul de vedere în toate problemele importante, marginalizându-l pe Nicolas Sarkozy şi punându-l pe premierul britanic într-o poziţie ingrată.

La exact 20 de ani după semnarea tratatului de la Maastricht, care a dus la crearea monedei comune europene, summitul de joi de la Bruxelles a pus, conform cancelarului german citat de cotidianul The New York Times, bazele„unei fundaţii mai stabile pentru această uniune economică şi monetară - întărind astfel uniunea politică şi îndepărtând slăbiciunile incluse în sistem".

Sesiunea de negocieri care a durat o noapte întreagă s-a încheiat cu două rezultate: membrii zonei euro care au deficite bugetare exagerate vor fi sanc-ţionaţi în mod automat şi toate guvernele europene vor fi nevoite să includă proceduri de balanţă bugetară în Constituţiile statelor lor. Ambele măsuri, constată cotidianul american Wall Street Journal, sunt menite să rezolve unul dintre defectele principale ale uniunii monetare: „cele 17 state din zona euro îşi împart o singură bancă centrală şi o politică monetară, însă nu dispun de nici un instrument de control asupra bugetelor celorlalte state".

Marele câştigător al noilor reguli este Germania, numită de Wall Street Journal „responsabilul pentru disciplină" al zonei euro; pe de o parte, dorinţa Angelei Merkel de a realiza un pact fiscal între statele membre ale zonei a devenit realitate. Pe de altă parte, Merkel s-a impus în faţa lui Sarkozy, care ar fi dorit ca Banca Centrală Europeană să poată acţiona drept creditor de ultim resort pentru statele lovite de criză.

Prea puţin, prea târziu?

Conform unei analize publicate în New York Times, noile reguli disciplinare ar putea preveni o nouă criză a zonei euro - însă ar putea totodată fi insuficiente pentru rezolva