Ajustările pe care România trebuie să le facă în următorii ani pentru a pune în aplicare "pactul fiscal" stabilit la summitul de la Bruxelles depind de doi factori care nu există în realitate: deficitul structural şi produsul intern brut potenţial, care nu sunt definiţi de legislaţia românească şi pe care nu îi urmăreşte nici o instituţie. Şi nici nu există formule clare care să-i calculeze. "În România, nimeni nu calculează oficial aceste date. Banca Naţională a României calculează PIB-ul potenţial, dar o face pentru ea şi nu-l comunică", a declarat într-un interviu online cu cititorii Jurnalului Naţional Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Statele membre ale Uniunii Europene au agreat ca "regula de aur" de a nu depăşi deficitul structural de 0,5% şi datoria de 60% din PIB să fie înscrisă în Constituţie. Or, problema cu deficitul structural e că nu poate fi măsurat, ci doar estimat pe baza unui model economic. Spre exemplu, pentru a ne pregăti pentru viitoare recesiuni, România ar trebui să aibă surplus economic timp de mulţi ani.
Liviu Voinea, profesor SNSPA şi al Academiei de Studii Economice (ASE), a dezvăluit în cadrul interviului că dacă vom include în Constituţia României pragul de deficit structural de 0,5%, stabilit la nivel european, atunci ar trebui să fie inclusă şi metodologia. Şi, culmea, nu există nici norme metodologice unitare după care se fac calculele. El a mai spus doar Marea Britanie calculează oficial acest indicator. "Până la nivelul anului 2013, e nevoie de reduceri cu 4% din PIB, raportat la bugetul din 2012. Probabil că pentru asta va fi nevoie de noi impozite. Aici ori revii la impozitarea progresivă, ori creşti cota unică, ceea ce va fi probabil soluţia aleasă", a estimat Voinea. Ar creşte şi impozitele pe proprietate, deoarece ţara noastră colectează de patru ori mai puţin decât U