Foto: ERIC FEFERBERG / AFP *Analiză prezentată la RFI România

Summit-ul european de săptămîna trecută de la Bruxelles s-a încheiat cu un rezultat chiar mai bun decît se aşteptau mulţi comentatori. Sub presiunea Franţei şi a Germaniei, 26 dintre cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene au acceptat să-şi pună semnătura pe un scenariu coerent şi credibil în vederea ieşirii dintr-o criză complexă, economică dar şi a datoriei publice. Ceea ce nu înseamnă că europenii, în marea lor majoritate, sunt liniştiţi. Mai multe ziare franceze, precum catolicul La Croix, au efectuat diverse anchete "pe teren" ajungînd la concluzia că europenii sunt bineînţeles afectaţi de criză dar se simt şi depăşiţi de ea, uneori chiar incapabili să înţeleagă cum a ajuns bătrînul continent în această situaţie, pe fond de pace şi de o imensă acumulare de bogăţie. Ziarul La Croix s-a dus şi în România unde a descoperit, citez, că "românii sunt resemnaţi” întrucît oricum de la căderea comunismului crizele s-au ţinut lanţ peste ei şi românii n-au avut parte decît de cinci ani de creştere economică.

Revenind la summit-ului european de săptămîna trecută, el a fost, într-adevăr, unul "crucial" dar acum vor trebui puse în aplicare deciziile luate, deci tot anul 2012 se anunţă şi el "crucial". "Casa arde, iar locatarii încearcă să descifreze instrucţiunile de stingere a incendiului” – iată cum sintetizează unii comentatori, cu o ironie disperată, modul în care se ocupă liderii europeni de viitorul Uniunii. Imaginea are o anumită pregnanţă, trebuie să recunoaştem. Cînd ştim cît de greu se modifică un tratat european şi prin cîte faze de validare trece acest mecanism nu trebuie să ne mirăm că partenerii Europei nu-şi exprimă deloc euforia în faţa acestei perspective. Să nu uităm că Europa nu are aliaţi, ci numai concurenţi. În ziua de astăzi, concurenţa se joacă la nivelul marilor an