- Cultural - nr. 910 / 14 Decembrie, 2011 Impunatoarea manastire, cu cladiri masive ca niste cetati, concentreaza intreaga istorie a monahismului rusesc in Sf. Munte. De fapt, este vorba de o manastire ruseasca ce dateaza inca din vremea marelui ascet Antonie. Deja consacrata darnicie a romanilor crestini se face resimtita aici dupa ce, in 1453, Bizantul se prabuseste sub "taramul” expansionismului islamic. Primul ei miluitor, cu bani, este Vlad Tepes, "secondat” de Vlad Calugarul, cu 6.000 de aspri "pentru hrana manastirii si pentru a noastra pomenire”. Tot spre pomenirea sa si a celor dragi, domnitorul Radu cel Mare trimite mai intai 3.000 de aspri pentru manastire si 300 pentru calator, apoi da 4.000 de aspri "spre a se pomeni la proscomidie parintii mei Domnul Vlad si monahia Eupraxia, apoi Domnia mea cu sotia Catalina si cu fratii mei Vlad si Mircea, facandu-ni-se liturghie la ziua hramului cu coliva si vin, aceasta o data pe saptamana pana cand vor vrea”. Pe cand se afla la Constantinopol, calugarii athoniti aduc la cerere moastele Sf. Pantelimon in casa lui Ion Voda Mavrocordat, in 1743, apoi in tara. Cu acest prilej, domnitorul in cauza ofera rusilor de la Manastirea Sf. Pantelimon suma de 10.000 aspri anual. Peste sapte ani, cand moastele se aflau din nou la Iasi, Constantin Racovita doneaza 15.000 de aspri. Gesturile de recunostinta fata de Sf. Pantelimon, ale carui moaste alungasera moliiile ce bantuiau Tarile Romane, sunt reluate la mijlocul secolului al XVIII-lea de Matei Ghica si Scarlat Chica, fiecare cu cate 150 de grosi si 250 de taleri. Acestor donatii in bani li se adauga doua inchinari importante: Moise Movila al Moldovei inchina in 1631 Biserica Uspeniei din Botosani, iar Ion Calima inchina conacul din Constantinopol al Sf. Nicolae – in fapt, resedinta in care locuiau voievozii nostri cand mergeau la Poarta… Ca un corolar al marilor miluitori, c