Datoria externă totală (stat şi privat) a urcat la sfârşitul lunii octombrie la 96,9 mld. de euro, depăşind cu 4,5 mld. euro soldul de la sfârşitul anului trecut.
Datoria externă pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi la sfârşitul lui 2008, a început să crească din nou. Faţă de decembrie 2010, datoria externă pe termen scurt a înregistrat un ritm de creştere de 13,2%, până la 20,1 mld. euro. Această datorie reprezintă împrumuturile luate din străinătate de stat, bănci şi companiile private care trebuie returnate în următoarele 12 luni.
Dacă în 2008 datoria externă pe termen scurt creştea în principal ca urmare a liniilor de finanţare atrase de sectorul bancar, din 2009 îndatorarea externă s-a mutat de pe traiectoria sectorului privat, la nivelul sectorului guvernamental.
Cu un ritm de creştere mai lent, de 2,6%, datoria externă pe termen lung a ajuns la sfârşitul lunii octombrie la 74,8 mld. euro. Datoria externă pe termen mediu şi lung reprezintă 78,2% din datoria externă totală, potrivit datelor BNR.
Gradul de acoperire a fost 7,5 luni de importuri de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2011 faţă de 8,6 luni la 31 decembrie 2010.
Datoria externă totală (stat şi privat) a urcat la sfârşitul lunii octombrie la 96,9 mld. de euro, depăşind cu 4,5 mld. euro soldul de la sfârşitul anului trecut.
Datoria externă pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi la sfârşitul lui 2008, a început să crească din nou. Faţă de decembrie 2010, datoria externă pe termen scurt a înregistrat un ritm de creştere de 13,2%, până la 20,1 mld. euro. Această datorie reprezintă împrumuturile luate din străinătate de stat, bănci şi companiile private care trebuie returnate în următoarele 12 luni.
Dacă în 2008 datoria externă pe termen scurt creştea în principal ca urmare a liniilor de finanţ
