Ajutați, după căderea Zidului Berlinului, de către țările mai dezvoltate din Occident, est-europenilor li se cere acum ajutorul înapoi. Cu dobândă. Sursa: REUTERS

Țările din Estul Europei, ani de zile beneficiari ai unor cantităţi masive de ajutor din Vest, li se cere acum să contribuie la un fond de urgenţă destinat îndatoratelor state occidentale europene, comentează Associated Press, citată de Agerpres.

Acest plan, decis la summitul de vineri al Uniunii Europene, provoacă rezistenţă din partea est-europenilor care se simt jigniţi văzând o foarte mare nedreptate să li se ceară să se sacrifice pentru ţările care încă se bucură de o bunăstare mult mai mare, chiar şi cu munţi de datorie publică.

Liderii din Cehia şi Slovacia s-au declarat împotriva planului, un sentiment de asemenea exprimat într-un limbaj mult mai emoţional de oameni din întreaga regiune.

''Aceasta trebuie să fie un fel de glumă proastă'', a declarat Jonas Vaicys, un profesor de matematică din Lituania, un stat ex-sovietic care încă se reface după o puternică lovitură primită în timpul crizei financiare din 2008-09. ''Lituania însăşi este pe punctul de a cere ajutor internaţional şi nu să doneze bani pentru nişte fonduri''.

Planul este una dintre o serie de măsuri pe care liderii UE au convenit să le ia în timp ce luptă să scoată Europa din criza datoriei sale. Aceasta implică faptul că membrii UE trebuie să ofere până la 200 de miliarde de euro în împrumuturi Fondului Monetar Internaţional pentru ca el să poată salva statele îndatorate. Cea mai mare parte a banilor ar veni de la membrii zonei euro, dar şi celor care nu folosesc moneda comună li se cere ajutor.

Ungaria şi România nu pot contribui întrucât ele încă plătesc împrumuturile de la FMI pentru planurile de salvare din trecut. Şi Bulgaria, cel mai sărac membru al UE, spune