„Teme-te de greci, chiar și când îţi aduc daruri!" Este o recomandare bună pentru situaţia nouă ce pare să se prefigureze după așa-zisele alegeri prezidenţiale din Transnistria.

„Grecii", în acest caz, evident, sunt rușii, cei care au decis să-l schimbe pe Smirnov după ce l-au suportat, cu stoicism, 20 de ani. Vă amintiţi cât de neputincioasă se declara Moscova în chestiunea retragerii armamentului? Spunea că se opune Smirnov, care voia să prevină o invazie moldovenească.

Tot așa a fost tolerat și gazul neplătit de transnistreni, iar când cineva, la Chișinău, l-a întrebat pe ambasadorul rus Valeri Kuzmin ce facem cu uriașa datorie la gaze a Transnistriei, acesta a răspuns cinic: „Dacă vreţi stat integru, asumaţi-vă niște cheltuieli!" După ce Smirnov, îmbătrânit în rele, a început să dea semne de nesupunere, punându-se de-a curmezișul intereselor geopolitice ale Rusiei în zonă, i s-a descoperit, subit, activitatea infracţională, delapidările de sute de milioane de ruble (bani destinaţi pensionarilor!), ba chiar și asasinate și răpiri de oameni.

Debarcarea liderului separatist deschide niște oportunităţi în dosarul transnistrean: poate se va normaliza circulaţia persoanelor, poate nu vor mai fi terorizate satele moldovenești din regiune și vor fi cruţate școlile cu predare în grafie latină, deși nu e deloc sigur. Cel puţin vom vedea dacă aceste fărădelegi făceau parte dintr-o strategie rusească de intimidare a Chișinăului sau au fost (doar) opera lui Smirnov. „Destinderea" ce stă să se producă surprinde autorităţile moldovene fără planuri bine structurate, fără măsuri imediat aplicabile. Aș vrea să nu am dreptate. Schimbarea de la Tiraspol e o provocare (în ambele sensuri, de diversiune, dar și de „challenge") prea mare pentru o guvernare prea slabă, având și sabia anticipatelor deasupra capului.

Lumea se obișnuise cu un „status quo" convenabil,