Zile trecute dl. Guvernator Mugur Isărescu a criticat tendinţa băncilor de a le pasa clienţilor costurile provenite din organizarea ineficientă şi evaluarea greşită a riscului, situaţia fiind determinată şi de concurenţa imperfectă din sectorul bancar.

Mărturisesc că atunci când am citit declaraţia am fost puţin surprins întrucât aserţiunile nu se potrivesc cu situaţia de la banca pe care o cunosc. Mi-am zis că poate având acces la mai multe informaţii agregate la nivelul sistemului bancar, dl. Guvernator vede altfel lucrurile. Consultând însă statisticile BNR, criticile d-lui Guvernator nu par a se susţine.

Să le luăm pe rând:

Costurile provenite din organizarea internă ineficientă a băncilor. Costurile administrative ale băncilor au scăzut din 2008 până în prezent cu circa 9,4% (de la 4.280 mil. lei la circa 3.650 mil. lei estimat la sfârşitul anului 2011) în condiţiile în care bilanţul total al băncilor a crescut în aceeaşi perioadă cu aproape 10% (de la 313 mld. lei în 2008 la 343 mld. lei în prezent).

Deşi eficientizarea organizării interne este un proces continuu, nu trebuie uitat că o mare parte a costurilor este determinată de obligaţiile de conformare cu diversele reglementări în continuă schimbare. Numai anul acesta costurile de investiţii pentru implementarea noilor reglementări (introducerea IFRS, obligaţiile de automatizare impuse de BNR, cerinţele ANPC etc.) se pot ridica între 15 şi 25% din total, în funcţie de mărimea băncilor. În plus, există o serie de servicii pe care băncile le prestează sub costul lor real, dar o fac cu titlu de utilitate publică.

Probabil că ar trebui amintite şi costurile crescânde cu refinanţarea, dar şi cele cu recapitalizarea impusă de BNR. Cu toate acestea, marjele medii de dobândă (ca diferenţă între dobânzile la credite şi cele la depozite) practicate de bănci nu numai că nu au crescut în ace