A ”lătra” mult după șmecheria comisă de Alexandru Tudor la Târgu Mureș pare o muncă de Sisif, însă trebuie făcută și chestia asta până la urmă.
Am văzut sâmbătă, la meciul câștigat de Dinamo în Ardeal, o demonstrație a ceea ce reprezintă mizeria, miticismul și obrazul gros al românului care comandă de la București.
Înainte de a ajunge la nesimțirea lui Tudor, ar trebui să vedem de unde pleacă tot acest buboi plin de puroi. Este foarte simplu: totul pleacă de la sistemul absolut lipsit de corectitudine care există la Comisia Centrală a Arbitrilor în ceea ce privește delegările.
După cum bine știți, regulamentul CCA permite arbitrilor din București să conducă meciuri în care sunt implicate echipe din capitală, însă viceversa, arbitri din provincie nu pot conduce meciuri ale echipelor din județele/orașele de domiciliu. Este corect ? Poate, dacă gândim simplist, se consideră faptul că, fiind mai mare, Bucureștiul nu permite ”contactele” între arbitri și șefii cluburilor. Pe de altă parte, dacă ne uităm la cei doi pușcăriași Avram și Țerbea, vedem cum furtul se poate face și de la distanță sau, în cazul cu elicopterul, și la înălțime. Așadar, distanța nu e o scuză...
Revenind la relația Tudor - București, am văzut aseară cum funcționează. Penalty-ul gratuit oferit ”câinilor”, respectiv penalty-ul clar refuzat gazdelor plus fazele importante decise în favoarea echipei lui Ciobotariu, nu duc decât la o singură concluzie: Tudor ar cam trebui OUT din arbitraj. Dacă nu e prost e hoț și dacă nu e hoț e prost! Ce vreți mai simplu de atât? Rămâne de văzut dacă Ion Crăciunescu are acea mână de fier cu care se tot laudă la TV și cu care să semneze excluderea tuturor acestor ”paraziți” din arbitraj.
Între timp, au mai avut loc și alte evenimente interesante în arbitrajul mioritic. Astfel, la meciul U Cluj - CS Mioveni, un băiat vesel, Adrian Viore
