Acum câteva luni, ministrul Educaţiei Mihail Şleahtiţchi a creat o comisie de istorici care să decidă asupra noii concepţii de istorie în învăţământul preuniversitar, precum şi asupra denumirii disciplinei. Miezul problemei fiind păstrarea celor două cursuri, Istoria românilor şi Istoria universală, ori a unui singur obiect, Istoria.
În 27 de state ale UE se predă o singură disciplină, Istoria, cu excepţia unor ţări ca România, unde în anumite clase se predă doar Istoria universală, iar la altele - doar Istoria românilor. Altfel e în Polonia sau Ungaria, unde, deşi obiectul se numeşte Istoria, copiii învaţă istorie naţională în proporţie de 60-70% şi numai 30-40% - universală.Am onoarea să fiu şi eu printre membrii comisiei şi informaţia pe care o redau aici este din prima sursă şi pot afirma că nimeni nu se împotriveşte Istoriei românilor. Nu e vorba despre asta, ci de confruntarea a două viziuni despre istoria românilor. De la formarea comisiei au avut loc mai multe şedinţe. S-a decis unanim ca la vară să fie reintrodus examenul de bacalaureat la disciplina Istorie, dar la chestiunea ce ţine de faptul dacă să fie un obiect sau două, opiniile au fost împărţite. În cele din urmă, s-a decis să fie consultate seminarele specializate la istorie de pe lângă secţiile raionale de Educaţie, adică profesorii din şcolile din teritoriu. Joia trecută, 15 decembrie, la ultima şedinţă a comisiei, în prezenţa ministrului, consiliera Corina Lungu a dat citire rezultatelor anchetei. Astfel, participanţii la 31 din cele 35 de seminare raionale s-au exprimat pentru un singur obiect, Istoria, şi numai la patru întruniri profesorii s-au pronunţat pentru păstrarea a două cursuri, Istoria românilor şi Istoria universală.
Din instituţiile de învăţământ superior, numai universităţile din Taraclia şi Comrat nu au dat curs solicitării ministerului. În instituţiile din Chişinău, păr
