Pe 15 octombrie 2011, Andrei Oişteanu a fost invitat la Târgul de Carte de la Frankfurt am Main să-şi prezinte ediţia germană a cărţii Imaginea evreului în cultura română (Konstruktionen des Judenbildes: Rumänische und Ostmitteleuropäische Stereotypen des Antisemitismus, Frank & Timme Verlag, Berlin, 2010; ediţii româneşti, Humanitas, 2001 şi 2004). Pe lângă autor, au participat la lansare editoarea Karin Timme şi scriitorul Gherhardt Csejka. Traducerea cărţii, realizată de Larisa Schippel, a beneficiat de suportul Institutului Cultural Român. Cu câteva zile în urmă, pe 15 decembrie, ediţia americană a cărţii – publicată de University of Nebraska Press – a primit Premiul „A.D. Xenopol“ al Academiei Române. Cu acest prilej, publicăm largi extrase din interviul acordat la Frankfurt de Andrei Oişteanu publicistei Rodica Binder de la Radio Deutsche Welle (Revista 22).

Andrei Oişteanu, avem pentru prima dată o întâlnire la Frankfurt, la Târgul de Carte, deloc întâmplătoare pentru că destinul internaţional al cărţii, care în româneşte se numeşte Imaginea evreului în cultura română (Humanitas, 2001), a mai depăşit o fază, fiind tradusă, cu adaptările de rigoare, şi în germană. În contextul lumii de azi, în care diverse identităţi culturale şi confesionale coabitează, mai operează clişeele pe care le analizaţi în carte?

Cel mai adesea da, câteodată nu. Multe stereotipii supravieţuiesc tenace. Altele se repetă doar parţial, în sensul că unele se modifică, altele noi se nasc. Lucian Blaga spunea undeva că prejudecăţile nu pot fi sfărâmate şi înlocuite decât de alte prejudecăţi. La fel se întâmplă şi cu stereotipiile referitoare la evrei. În epoca modernă au apărut unele clişee noi, care nu existau în urmă cu unu-două secole. De pildă, azi este foarte puternic stereotipul „conspiraţiei iudeo-masonice“, al „guvernului mondial“, al „finanţei mondiale“. Sunt tot