Gabriel Liiceanu?... Andrei Pleşu?... Mircea Dinescu?... Ana Blandiana?... Ion Caramitru?...
Cine ar fi putut fi Vaclav Havel al nostru şi nu a fost? Poate că echivalentul românesc de lider carismatic ar fi fost foarte diferit faţă de cel al cehoslovacilor. OK. Să fim mai realişti, atunci: Adrian Păunescu sau Corneliu Vadim Tudor? Au dus-o extrem de bine după 1989, au făcut politică, au candidat chiar şi la alegerile prezidenţiale, iar C.V. Tudor a fost depăşit doar de Ion Iliescu în anul 2000... Aţi uitat?! Dar Nicolae Manolescu? Sau Mădalin Voicu? Sau Sergiu Nicolaescu?
Artist, disident, preşedinte-filosof... Cine ar fi putut fi Havel al românilor şi de ce n-a fost să fie? Cine din români este intelectualul, scriitorul, filosoful, artistul care nu a încetat niciodată să revendice drepturile conştiinţei morale individuale şi colective? Cine a stat cinci ani la închisoare pentru ideile sale anticomuniste? Ce personalitate a culturii române nu ne va spune că în vremuri comuniste şi-a vândut conştiinţa de dragul carierei?
Iată, a trecut de mijlocul lunii decembrie, deci ne gândim la evenimentele din 1989. În acest an, tema revoluţiei române va fi pusă într-o lumină deosebită: pe data de 14 decembrie revista americană Time a acordat titlul de „Omul anului 2011" unui personaj colectiv, PROTESTATARUL. Această desemnare a personalităţii anului are deja o tradiţie interesantă şi este aşteptată cu nerăbdare în fiecare an, mai ales în Statele Unite.
Alegerea din acest an este justificată de redacţie prin faptul că PROTESTATARUL îndeplineşte criteriile, adică prin acţiunile sale din 2011 influenţează (schimbă) mersul istoriei. Dimensiunile globale şi tehnologiile moderne folosite constituie noutatea adusă de mişcări profunde ca Primăvara Arabă, Mişcarea Indignaţilor sau Mişcarea Occupy Wall -Street. Proteste ample au avut loc în Rusia, Greci
