Din punctul de vedere al artelor plastice, decembrie este pentru Bucureşti o lună a tapiseriei. Sub titlul generic Manufacturile Gobelins: patru secole de creaţie, la Muzeul Naţional de Artă al României şi la Muzeul Naţional de Artă Contemporană au fost organizate, cu sprijinul Ambasadei Franţei în România, Institutului Francez din Bucureşti şi Mobilier Naţional din Franţa, expoziţiile-evenimentTapiseriile regale (1600-1800) şi 60 de ani de creaţie, tapiseriile de la Matisse pînă în prezent. În timp ce la MNAR sînt prezente 20 de tapiserii realizate de-a lungul secolelor XVII-XVIII în manufacturile Gobelins de la Paris pentru reşedinţele regilor Franţei precum Henric al IV-lea, Ludovic al XIII-lea, Ludovic al XIV-lea, Ludovic al XV-lea sau Ludovic al XVI-lea, la MNAC putem admira lucrări de: Matisse, Picasso, Le Corbusier, Miró, Matta, Calder, Delaunay, Magnelli, Bloch, Gleb, Mathieu, Poliakoff, Messagier, Frydman, Oppenheim, Erro, Arroyo, Vasarely, Agam, Dewasne, Buraglio, Schlosser, Prassinos, Cognee, Penalba, Favier, Isober, Chillida, Alechinsky, Hajdu, Portzamparc, Zao Wou Ki, Yong Ping şi Segui. Dacă pictura, sculptura şi arhitectura sînt considerate prin consens arte majore, iar pictura este privită ca „soră mai mare“ a tuturor celorlalte arte nu înseamnă că aşa-zisele arte minore ar fi mai prejos. Clasificările ţin de un discurs de tip Paragone (privind supremaţia artelor), fiecare artă avînd şi supunîndu-se propriilor legi de compoziţie. În acest sens, broderia nu trebuie privită bunăoară drept o pictură realizată cu acul sau gravura ca ştampilare a unor suporturi, chiar dacă acestea sînt concepute (tehnic vorbind) iniţial ca picturi sau desene. Dicţionarul defineşte tapiseria ca fiind lucrul de mînă cusut pe o canava cu lînă, cu mătase, cu fir; ţesătură din lînă sau din mătase înfăţişînd subiecte diverse sau teme alegorice, lucrată manual sau la război