Serbările de Crăciun ne fac să ne aducem aminte de copilăria noastră şi ne obligă să mai punem o jucărie în desaga Moşului.

Indiferent că sunt la şcoală sau la grădiniţă, serbările de Crăciun în care copiii se produc cu câte-o poezie şi un cântecel au darul de a-i emoţiona incredibil de mult pe părinţii cei mai experimentaţi. Oameni care altfel, în viaţa lor obişnuită de adulţi, pot fi în poziţii cheie sau oameni tari, cu experienţă „în câmpul muncii", care nu se dau în spate când vine vorba de o situaţie dificilă, se trezesc cu lacrimi în ochi, nu ştiu cum să se ferească să-şi sufle nasul şi ocolesc privirile celorlalţi de teamă că cineva le-ar putea descoperi secretul. Îşi filmează sau fotografiază cu mândrie odrasla, având convingerea secretă că puştiul lor a fost cel mai grozav.

„Leru-i ler, dalbe flori,

Cântă-n drum colindători,

Dalbe flori, leru-i ler,

Să se audă pân' la cer.

Ieşi mătuşă pân'la uşă

Cu covrigii în găletuşă

Şi cu nişte mere mici

Pentru ceata de pitici."

Serbările de Crăciun ne fac să ne aducem aminte de copilăria noastră şi ne obligă să mai punem o jucărie în desaga Moşului pentru cei mici, nu-i aşa? Şi ce dacă, ei să fie sănătoşi! În orice caz, toţi dascălii care ne provoacă astfel de trăiri merită recunoştinţa şi mulţumirile noastre. Tuturor - „pitici", părinţi, dascăli dăruiţi, Crăciun fericit!

Carmen Constantineste jurnalist Adevărul