Colindătorii repetă de zor în zilele ce preced marea Sărbătoare, iar gospodinele pregătesc colindeţele, adică darurile pentru cei care fac urări de bine. Colindele ce răsună în noaptea magică de Ajun sunt cele mai frumoase.
În Dobrogea, există un mozaic de obiceiuri, pentru că au fost aduse din toate regiunile ţării de românii care s-au stabilit aici acum mai bine de un veac.
La Ignat are loc deschiderea sărbătorilor. Se spune că timpul devine sacru, iar oamenii – mai buni. Tradiţia este veche de când lumea. „Momentul solstiţiului de iarnă s-a celebrat întotdeauna. Atunci se consideră că este sacrificat anul cel vechi şi urmează 12 zile şi 12 nopţi de sărbătoare şi de ospăţ“, explică conf. univ. dr. Marina Cap-Bun, de la Facultatea de Litere a Universităţii „Ovidius“ din Constanţa.
Click pe imagini pentru a vedea scene inedite de la festival!
Obiceiurile au fost în timp creştinate, asimilate Sărbătorilor. În satele din Dobrogea Crăciunul şi Anul Nou au altă interpretare, pentru că unele obiceiuri ancestrale încă mai sunt respectate. Este de fapt un amalgam de tradiţii, aduse de oamenii veniţi din toate regiunile ţării, care s-au stabilit aici în urmă cu mai bine de un veac.
Noaptea magică
Colindătorii repetă de zor în zilele ce preced marea Sărbătoare, iar gospodinele pregătesc colindeţele, adică darurile pentru cei care fac urări de bine. Colindele ce răsună în noaptea magică de Ajun sunt cele mai frumoase. Înainte de marea Sărbătoare, copiii merg cu Moş-Ajunul. Micuţii vestesc Naşterea Mântuitorului şi primesc în dar dulciuri, fructe şi bani.
Capra, obicei moldovenesc
Tot în Ajun încep şi jocurile cu măşti. Cel mai cunoscut este Capra, practicat în satele din sudul judeţului Constanţa. Obiceiul este specific satelor din Moldova, dar este întâlnit şi în judeţul Teleorman, unde se numeşte „turcă“. O ceată de tine
