Adevărul de Cluj" vă prezintă un serial cu poveşti noi despre locuri vechi ale Clujului, locuri pe lângă care trecem fără să ne gândim că ascund un trecut captivant.

„A fost odată ca niciodată" o baie publică a oraşului Cluj situată în locul numit Strada Băii. Azi nu mai există, nici baia, nici strada. „Trec adeseori, cu inima strânsă, pe lângă un loc, luminos altădată, care a făcut fericite atâtea generaţii de clujeni, astăzi un loc sinistru, plin de bălării, cu o poartă aşezată într-o rână, al cărui lacăt lugubru mă exasperează. Cât soare, râsete, veselie, tinereţe, sănătate, frumuseţe fizică, mişcare şi înot în apa binefăcătoare erau aici, demult!", povesteşte istoricul Vasile Lechinţan.

Baia medievală, direct în Someş

Baia publică a apărut în epoca modernă şi era nu doar un spaţiu de socializare, ci şi unul de relaxare, distracţie. În Evul Mediu, clujenii făceau baie în Someş, care era nu numai plin de peşti, dar şi curat şi nici vorbă de poluare ca acum. Câţiva zeci de ani buni mai târziu, medicul prim al Primăriei Clujului, Gusztav Szombathely, a fost cel ce a avut ideea de a crea baia oraşului.

Citeşte şi povestea lacului fără fund

În 1843 a pus să fie construită în afara zidurilor cetăţii, ziduri ce se opreau înainte de actuala strada Emil Isac, la aproximativ 10 - 15 metri spre centrul oraşului. Opt ani mai târziu, în 1852, s-au construit şi primele băi de aburi, iar în 1868, un incediu a distrus tot. „Baia a luat foc şi terenul a devenit pustiu, cum e şi astăzi, până în 1875, când s-a deschis, din nou, acest loc de distracţie al oraşului. A devenit vestit pentru petrecerea timpului liber pentru clujeni şi se numea Lumea Nouă (n.r. în maghiară Ujvilag)", explică Lechinţan.

Citeşte şi povestea izvoarelor de la Băile Someşeni, staţiune pentru englezi

„Lumea Nouă" a devenit apoi „Baia Diana" la sfârşitul secolului al XIX