Cancelarul Angela Merkel i-a cerut preşedintelui italian, Giorgio Napolitano, într-o discuţie telefonică din 16 octombrie, să îl demită pe premierul de atunci, Silvio Berlusconi, pentru a evita ca problemele financiare ale Italiei să îngroape zona euro.

Existenţa acestei discuţii telefonice între Merkel şi Napolitano, care a încălcat regula nescrisă stabilită între liderii ţărilor UE de a nu interfera în politica internă, este dezvăluită de mai multe surse diplomatice europene citate vineri de Wall Street Journal, într-o analiză despre evoluţia crizei euro în 2011.

Ori falimentul Italiei şi prăbuşirea euro, ori demisia lui Berlusconi

În octombrie Merkel era extrem de îngrijorată de incapacitatea guvernului de la Roma de a promova măsurile de austeritate necesare pentru a reda încrederea pieţelor financiare, care luaseră în colimator Italia, obligată să se împrumute masiv pentru a-şi finanţa uriaşa datorie publică de peste 1.900 miliarde de euro (cca. 120% din PIB). Agravarea problemelor Italiei până în punctul ajungerii pe marginea prăpastiei nu fusese pur şi simplu anticipată de Merkel în ultimii doi ani de la izbucnirea crizei datoriilor în Europa, planul franco-german de până atunci fiind de a salva de la faliment ţările ca Grecia, Portugalia, Irlanda sau Spania, ceea ce s-a şi întâmplat.

Venirea la rând a Italiei a dat însă complet peste cap planurile lui Merkel şi Nicolas Sarkozy, această ţară, precum şi datorie ei, fiind prea mari pentru a mai putea fi salvate. Aşa că după ce a fost nevoită, la presiunile conservatorilor finanţişti germani, să refuze ideea franceză de intervenţie masivă în piaţă a BCE prin emiterea de eurobonduri, Merkel nu a mai avut de jucat decât cartea disciplinării Italiei, chiar cu preţul debarcării lui Berlusconi.

Merkel şi-a impus punctul de vedere în a patra mare ţară a UE

Potrivit surselor diplomatic