Credinţele şi tradiţiile care învăluie trecerea dintre ani încă se mai păstrează în unele zone ale Moldovei, în special în regiunile rurale.

Sărbătorile „de trecere", cum este şi cea de Anul Nou sunt ocazii numai bune pentru ca tinerele fete să-şi manifeste afecţiunea faţă de „alesul" lor sau pentru ca bătrânii să vadă dacă anul care începe va fi unul secetos sau unul bun pentru culturi.

„Perioada dintre Crăciun şi Bobotează este de 12 zile, atâtea luni câte are un an. Fiecare gest din această perioadă are valoarea unui simbol, a unui «omen», iar oamenii sunt atenţi la tot ce fac. Este perioada în care noaptea are amplitudinea cea mai mare şi ziua cea mai mică, fapt din care rezultă o luptă. De aceea în această perioadă se organizează ceremoniale cu substrat agricol, cete de colindători. În aceste zile există credinţa că spiritele malefice se află printre noi. De aceea cetele de colindători vin cu bătăi din tobe, cu zurgălăi şi strigături. Sunt gesturi care apără de spirite", explică etnograful Vasile Munteanu, directorul Direcţiei de Cultură Iaşi.

Pregătiri ca de război pentru bătaia de la Ruginoasa

Ce superstiţii cu strigoi şi vârcolaci mai au românii de Sf. Andrei

Prezic vremea în măruntaiele porcului

De asemenea, trecerea dintre ani este şi o perioadă propice pentru practicile pre-maritale. „Sunt practici similare celor de la Sfântul Andrei, numai că fetele nu mai fac singure acest lucru, ci este o formă de previziune colectivă. De asemenea, seara Ajunului de An Nou este foarte indicată pentru primele contacte în vederea încheierii căsătoriilor", spune Vasile Munteanu. Astfel, fetele pot să-şi manifeste interesul vădit pentru un băiat din ceata de flăcăi care vine să le colinde. „Fata pregăteşte un colac special şi-l oferă băiatului în văzul tuturor. Acest lucru echivalează cu o declaraţie de dragoste. Băiatul fie ia colacul şi