Statele Unite s-au înarmat cu unele dintre cele mai dure sancţiuni împotriva Iranului dar trebuie să procedeze cu grijă, astfel încât să nu prindă în foc încrucişat aliaţii care depind de importurile de energie, respectiv Japonia, Coreea de Sud şi India, scrie Reuters.
Preşedintele Barack Obama a semnat sâmbătă o lege care impune sancţiuni instituţiilor financiare care fac tranzacţii cu banca centrală a Iranului, prin care cel de-al doilea exportator de ţiţei al OPEC-ului derulează afacerile cu clienţii din întreaga lume.
Preţul ţiţeiului Brent, de referinţă în Europa, a urcat azi puternic pe bursele internaţionale din cauza tensiunilor dintre SUA şI Iran, dar şI pe fondul unor ştiri pozitive din China. Astfel, barilul a urcat cu 1,92 dolari, sau 1,7%, până la 109,3 dolari pe baril. Anul trecut preţul ţiţeiului Brent a crescut cu 13% iar media a fost de 111 dolari/baril, din cauza tensiunilor din Africa de Nord şI Orientul Mijlociu.
Sancţiunile americane au fost trecute prin Congres în ciuda avertismentelor date de oficiali. Autorităţile trebuie acum să găsească o metodă de a implementa legea fără a tulbura apele pe pieţele internaţionale şI fără a supăra guvernele prietene care depind de importurile din Iran.
Afaceri interzise cu banca centrală iraniană
Analiştii consideră că Washingtonul speră ca sancţiunile vor face ca băncile străine să-şi schimbe comportamentul înainte de statul să înceapă îngheţarea activităţilor lor din SUA.
“Sancţiunile vor forţa o alegere între cumpărarea de petrol iranian sau angrenarea în sistemul financiar american, cel mai mare din lume. Asta va schimba calculul riscului pentru mulţi”, spune Brian Katulis, expert în securitate de la Centrul pentru Progresul American.
Măsurile americane ţintesc atât băncile private iraniene, cât şI cele controlate de stat, inclu
