- Extern - nr. 922 / 3 Ianuarie, 2012 Popoarele sarbatoresc prin obiceiuri felurite trecerea in noul an. Numitorul comun - masa incarcata de bunatati, artificiile si sampania, menite sa alunge necazurile si sa aduca noroc in anul urmator. Grecia. De Revelion, Sfantul Vasile le umple ghetutele copiilor cu daruri, asa cum se intampla la noi de Mos Nicolae. Una dintre mancarurile traditionale este "vassilopitta”, o prajitura in care este pusa o moneda din argint sau din aur. Cel care gaseste moneda va avea noroc tot timpul anului nou. Spania. In noaptea Anului Nou, chiar la miezul noptii, spaniolii mananca 12 boabe de struguri, reprezentand dorintele, cate una la fiecare bataie a ceasului. In Portugalia, exista acelasi obicei, cu diferenta ca sunt preferate smochinele. China. Anul Nou este sarbatorit odata cu Luna noua, intre 17 ianuarie si 19 februarie. Ei alunga spiritele rele cu artificii, sigileaza ferestrele ca sa nu intre dragonii si mananca preparate traditionale din pui si din peste. Pentru japonezi, Anul Nou, "Oshogatsu”, este un simbol al innoirii. In decembrie sunt organizate "petreceri de uitat anul” sau "Bonenkai”, prin care oamenii isi lasa in urma problemele si grijile si se pregatesc pentru un nou inceput. Pe 31 decembrie, la miezul noptii, templele budiste bat gongul de 108 ori, pentru a-i scapa pe oameni de 108 tipuri de slabiciuni umane. Belgia. Pe 1 ianuarie, la pranzul luat in familie se mananca "choucroute”, un fel de varza murata cu carnati, avand sub farfurie, in mana sau in buzunar o moneda, pentru a avea bani tot anul. Italia, Napoli. Oamenii isi arunca pe geam vechiturile - haine, elecrocasnice sau mici obiecte ce simbolizeaza anul care a trecut. In America Latina, in tari precum Ecuador sau Peru, cu putin timp inainte de Anul Nou, oamenii fac papusi de carpa sau din hartie creponata (muñecos), care reprezinta anul ce s-a terminat. Pap