Credincioşii ortodocşi, catolici şi greco-catolici sărbătoresc, vineri, Boboteaza, care marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă, dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfinţirii apelor. În credinţa ortodoxă, sărbătoarea reaminteşte de Botezul Domnului în apa Iordanului la vârsta de 30 de ani, înainte de a păşi în viaţa publică.
Boboteaza şi Ajunul ei sunt celebrate prin tradiţii creştine, dar şi cu origini păgâne în mai multe regiuni ale ţării. Dacă la Bacău "se plimbă urşii", într-o comună din judeţul Suceava localnicii sculptează cruci în gheaţă. Redacţiile locale "Adevărul" vă prezintă obiceiurile strămoşeşti încă practicate România secolului XXI.
VIDEO De Bobotează, tinerele nemăritate îşi visează ursitul
În satele transilvane, ziua de Bobotează capătă semnificaţii magice: cerul se deschide, este singura zi din an în care, se spune, animalele vorbesc pe înţelesul oamenilor, iar fetele tinere îşi pot visa ursitul. Citeşte mai multe aici!
Hâzii din Chintelnic ies de peste 500 de ani pe străzi în ajun de Bobotează
Zeci de mascaţi împânzesc străzile din satul Chintelnic, judeţul Bistriţa-Năsăud, în ajun de Bobotează. Îmbărcaţi în diferite personaje, aceştia intră în casele oamenilor din sat pentru a alunga spiritele rele. Citeşte mai multe aici
Ultimele pregătiri pentru Bobotează. 2,5 tone de aghiasmă pentru călărăşeni
Autorităţile locale pun la punct ultimele detalii pentru Bobotează. Sărbătoarea care se desfăşoară în fiecare an, în Parcul Central, pe malul Borcei, va scoate din case sute de călărăşeni, având în vedere că şi vremea este tocmai bună pentru a petrecere câteva ore în aer liber. Citeşte mai multe aici
Nu vă certaţi de Ajunul Bobotezei! Riscaţi să vă duşmăniţi tot anul!
Aceasta este una dintre "regulile" moştenite de botoşăneni din tradiţia străbună. Vezi şi
