Turcia ar putea decide noi măsuri de retorsiune contra Franţei dacă Senatul francez va adopta până la sfârşitul lunii ianuarie un proiect de lege care sancţionează negarea oricărui genocid, inclusiv a celui contra armenilor, transmite joi AFP, citând o sursă diplomatică turcă, relatează Agerpres.
'Este probabilă o diminuare a reprezentării diplomatice turce la Paris', a indicat sursa citată, în aluzie la o eventuală decizie a Ankarei de a nu mai fi reprezentată de un ambasador la Paris, ci doar la un nivel diplomatic inferior.
Ambasada Turciei la Paris a confirmat, la rândul său, reîntoarcerea luni în capitala franceză a ambasadorului Tahsin Burcuoglu 'pentru a urmări procesul în Senat'. Diplomatul fusese rechemat în decembrie în Turcia 'pentru consultări' după adoptarea proiectului de lege amintit de Adunarea Naţională a Franţei.
'Toate contramăsurile rămân în vigoare', a indicat purtătorul de cuvânt al ambasadei Turciei în Franţa, Engin Solakoglu, amintind că după votul din Adunarea Naţională care a provocat furia Ankarei Turcia a îngheţat relaţiile cu Franţa la nivel de state. 'Nu mai există vizite, nici contacte bilaterale şi nici cooperare în toate domeniile', a indicat el, subliniind că aceste interdicţii nu vizează sectorul privat, relaţiile între întreprinderile turce şi franceze nefiind întrerupte.
Deputaţii francezi au adoptat în 22 decembrie un text care prevede un an de închisoare şi o amendă de 45.000 de euro pentru negarea oricărui genocid recunoscut de lege, cum ar fi legea adoptată de Franţa în 2001, care recunoaşte genocidul armean din 1915 sub Imperiul Otoman, soldat cu 1,5 milioane de morţi, potrivit părţii armene.
Turcia nu recunoaşte existenţa acestui genocid şi nici politica de exterminare, afirmând că nu mai mult de 500.000 de armeni au murit în lupte şi în timpul deportării forţate spre Siria sau Liban din provinc
