Prenumele lor sunt banale: Inessa, Clara, Nadia, Magda, Felismina, Elena, Jiang Qing, Catherine, dar numele de familie spun totul: Mussolini, Lenin, Stalin, Hitler, Salazar, Mao, Ceauşescu, Bokassa. Unele sunt femei puternice, în stare să influenţeze decisiv hotărârile bărbaţilor din vieţile lor, pe când altele sunt doar victime şi au parte de un destin tragic. Femeile dictatorilor este o carte care zugrăveşte istoria în timp real, prin ochii celor aflate mai mereu în umbră. De cele mai multe ori, realităţile cunoscute atât de bine din manuale, cărţi, filme documentare ori relatări, vor fi puse acum într-o cu totul altă lumină. Autoarea evită totuşi în mod subtil capcana reabilitării imaginii unor dictatori, dar totuşi le completează portretul, înfăţişându-i şi într-o latură umană, mai puţin cunoscută publicului larg. Diane Ducret este jurnalistă, dar are şi formaţie de istoric şi filozof. Născută la Anderlecht, Diane a copilărit în Ţara Bascilor şi a studiat în prestigioase instituţii de învăţământ din Paris şi Roma. În prezent, colaborează la realizarea de filme documentare istorice pentru postul France 3. La începutul anului 2011 i se publică prima carte, Femeile dictatorilor .
Amurgul unei legături
Septembrie 1938 marchează toamna acestor doi ani de pasiune neîntreruptă. Până atunci oarbă şi surdă la orice consideraţie de ordin politic, Clara se confruntă acum cu o schimbare intimă a amantului ei: schimbarea lui radicală de atitudine în privinţa evreilor. Foarte impresionat de Hitler, Mussolini proclamă legile antievreieşti. "Cu Sarfatti (...), chiar a doua oară, nu am reuşit. Nu puteam din cauza mirosului. Mirosul dezgustător pe care-l au. (...) Ei profită de noi, ne detestă, sunt fără patrie şi fără Dumnezeu. Astăzi sunt polonezi, mâine turci, sau francezi. Unde-i rost de trai bun, hop şi ei şi te presează. Sunt o rasă blestem