De la început aş vrea să spun că, încă din vremea studenţiei, căutam o asemenea carte. Şi, în cei mai bine de 20 de ani de atunci, am găsit câteva volume şi studii. Erau despre Les Champs Elysées, croit la sfârşit de secol 17, despre giganticele lucrări publice ale lui Haussman ce au marcat nu doar secolul 19, despre Esplanade de la Défense, mai aproape de zilele noastre, asta ca să punctez pe scurt istoria în piatră a Parisului.

Sunt cărţi ce m-au plimbat în timp şi pe Calea Regală din Praga şi pe Ramblas, în Barcelona. Dar nicio carte despre Bucureşti. Deşi primele artere moderne, bulevardele, au apărut în oraşele din Principatele Române în prima parte a veacului al XIX-lea. La Brăila şi la Craiova au fost plănuite bulevarde inelare, apoi au fost concepute diverse trasee rectilinii, legând puncte importante ale oraşelor. Adesea, între centrul şi gară, după apariţia căilor ferate. S-a întâmplat la Buzău, Târgovişte, Râmnicu Sărat, Constanţa, dar şi prin alte centre urbane. Între ele, Bucureştii - "singurul oraş în care o reţea întreagă de bulevarde a fost proiectată şi parţial realizată până la Primul Război Mondial. Capitala este, în consecinţă, unica localitate a României în care existenţa bulevardelor a generat un proces consistent, complex, de urbanizare a teritoriului, determinând, în acest fel, configurarea la scară extinsă a oraşului modern."

Excelentul volum din care am extras acest citat* are la bază, ca primă formă, un studiu elaborat între 1998 şi 2001, cu titlul "The Boulevards of Bucharest. Local Experience and European References", cu susţinerea financiară acordată de Research Support Scheme a Open Society Support Fondation.

De ce e importantă şi fascinantă această carte? În primul rând este o istorie, poate prima de acest gen, a modernizării Bucureştilor. Deşi tema cărţii este oferită de apariţia bulevardelor, autorul nu pierde din