Parintele Calistrat Motto: „Cel ce vine dupa mine este mai puternic decât mine; Acesta va va boteza cu Duh Sfânt si cu foc” (Mt 3,11); „De nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre în împaratia lui Dumnezeu” (Ioan 3,5)
În sirul împaratesc al sarbatorilor care împodobesc cu harul lor anotimpul alb al iernii, dupa Praznicul luminat al Nasterii Domnului urmeaza Ziua Anului Nou, marcata atât de aducerea-aminte de Taierea Imprejur a Pruncului Iisus Hristos Cel nascut din Fecioara Maria, la opt zile dupa Nasterea Sa (precum arata Sfintele Scripturi: „când s-au împlinit opt zile, ca sa-L taie împrejur, I-au pus numele Iisus, cum a fost numit de înger, mai înainte de a se zamisli în pântece” (Lc 2,21), cât si de pomenirea celui între Sfinti Parintele nostru, al lumii mare Dascal si Ierarh, Vasile cel Mare, Arhiepisopul Cezareei Capadociei. Ne aflam deja, cu alte cuvinte, în plina Revelatie supranaturala (sau mai presus de fire) caci, începând chiar de la Nasterea cu Trupul din preacuratele sângiuiri ale pururea-Fecioarei Maria a Mântuitorului Iisus Hristos (precum marturisim cu totii în Simbolul Credintei - „Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut iar nu facut”), putem vorbi de „Epifania” sau Aratarea Lui Dumnezeu. Cuvintele Sfintelor Scripturi cuprind si pastreaza în ele, în chip tainic, prezenta nevazuta a Domnului Dumnezeu, cu putinta de cunoscut din lucrarile Sale: „Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mâinilor Lui o vesteste taria” (Ps 18,1); „Cu Cuvântul Domnului cerurile s-au întarit si cu Duhul gurii Lui toata puterea lor” (Ps 32,6).
Cea dintâi „aratare” a prezentei si lucrarii Lui Dumnezeu în creatie o vedem chiar din primul capitol al Cartii Facerii: „Sa facem om dupa chipul si dupa asemanarea Noastra” (Fac 1,26) – iata asadar Sfânta Treime – Tatal, Fiul si Duhul Sfânt! Pe de alta parte, în taina Pr
