România a depus la Comisia Europeană cererea pentru accesarea Fondului European Antiglobalizare, bani destinaţi reangajării a 1.904 de foşti angajaţi ai concernului finlandez.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) a trimis Comisiei Europene, la 22 decembrie 2011, prima solicitare a României de accesare a Fondului European de Ajustare la Globalizare (FEAG). Solicitarea va fi înregistrată pe 2011, chiar dacă aprobarea se va da anul acesta. Astfel, România va beneficia de raportul 65 - 35, adică de la Uniune vin 65% din cele 4,938 de milioane de euro, iar 35% este cofinanţarea naţională. De la 1 ianuarie 2012, s-a revenit la câte 50%, fiecare parte, aşa cum a fost conceput iniţial fondul.
Este prima cerere făcută de România, de când funcţionează acest fond, în 2007. Până şi bulgarii ne-au luat-o înainte, încercând să acceseze FEAG-ul, în 2009, după ce combinatul metalurgic Kremikovtzi a anunţat concedierea a 1.000 de salariaţi. N-a primit cele aproximativ 3,5 milioane de euro, deoarece disponibilizările n-au ajuns la 1.000 de persoane în 4 luni şi, ca atare, cererea nu a fost eligibilă. Sunt singurii cărora li s-a respins cererea, de când funcţionează Fondul.
În România, lucrurile se mişcă mai greu, aşa încât abia în 2010 s-a dat o hotărâre de guvern privind cadrul instituţional pentru relaţia cu FEAG şi se desemna ANOFM-ul ca instituţie responsabilă cu gestionarea acestor fonduri nerambursabile.
100% şanse de success
Spre deosebire de bulgari, românii merg la sigur cu dosarul Nokia. Nu numai că îndeplinesc absolut toate condiţiile, dar au şi un atuu. După ce Comisia a acceptat în 2010 să scoată bani pentru Nokia Bochum, ar fi straniu să nu ofere acest ajutor şi României.
În cazul Germaniei s-a făcut o concesie, situaţia fiind una de relocare într-un alt stat membru (România), pe câd Fondul a fost inventat pentru
