Pentru Grecia şi Spania anul nou aduce noi probleme. Grecia riscă să revină la drahmă, ceea ce ar duce la prăbuşirea sistemului său bancar şi economic, iar Spania trebuie să-şi reducă şomajul uriaş prin reformarea pieţei muncii. Ambele ţări vor avea însă aceeaşi misiune aproape imposibilă: sporirea competitivităţii şi creşterea economică.

Chiar dacă creditorii privaţi ar şterge 50% din datoria Greciei, stopând o creştere a datoriei suverane până la 183% din PIB în 2012, abia în 2020 aceasta ar putea reveni la 120%. Iar în 2012 va fi nevoie de noi reduceri ale cheltuielilor pe fondul celui de-al patrulea an de recesiune.

O revenire la drahmă, prin ieşirea Greciei din zona euro – soluţie tot mai plauzibilă şi tot mai mult luată în calcul – ar fi dezastruoasă pentru economia ţării, pentru că împrumuturile ar fi denominate în euro, iar dobânzile ar creşte în timp ce moneda greacă ar fi foarte slabă, ceea ce ar duce, în final, la prăbuşirea sistemului bancar grec, prognozează The Economist.

Unii jurişti susţin că deşi nu există o dispoziţie în tratatele europene care să prevadă scoaterea unei ţări din UE, ieşirea din zona euro implică şi ieşirea din UE. În acest caz Grecia ar pierde nu doar banii alocaţi prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), ci şi accesul vital la piaţa comună, care i-ar diminua semnificativ competitivitatea uşor crescută prin deprecierea monedei.

Greutăţile Spaniei

2012 se anunţă un an greu şi pentru Spania şi noul său premier Mariano Rajoy, care moşteneşte o ţară mult mai puţin încrezătoare în capacităţile sale decât în martie 2004, atunci când socialiştii lui Zapatero preluau puterea. După ce s-au bucurat de prosperitate vreme de două decenii înainte de 2009 – de o creştere economică stabilă, de o creştere a salariilor şi un declin net al şomajului - spaniolii se confruntă acum cu dificultăţi generate de li