- Politic - nr. 927 / 10 Ianuarie, 2012 Preocupat in ultima perioada de timp de asa-zisa reformare a invatamantului de la toate nivelurile, avansand propuneri care de care mai fanteziste si neaplicabile in lumea reala, ministrul educatiei romanesti, Daniel Funeriu, pare, saracul, depasit de realitatile tarii pentru a carei propasire si dezvoltare a jurat sa actioneze, atunci cand a fost uns in functia pe care cu rusine o indeplineste in momentul de fata. Unele dintre recentele afirmatii ale respectivului domn ("de 20 de ani lumea este obsedata de manualul scolar”, "ne preocupam de diversificarea scolii prin televiziune”) creeaza, in acelasi timp, ilaritate si nedumerire, dar si neincredere in capacitatea ministrului de a gestiona si rezolva o problema atat de importanta precum invatamantul din Romania. Ceea ce este si mai ingrijorator este faptul ca, din necunostinta de cauza sau prostie, Daniel Funeriu face jocul separatistilor si neorevizionistilor maghiari, care-si permit sa se desfasoare in voie si sa puna in aplicare strategiile cu valente separatiste dictate, cu siguranta, pe filiera ungara. Ce roman este acest om? Sunt revoltatoare cazurile recent mediatizate ale celor doua unitati scolare din Miercurea Ciuc (Liceul "Marton Aron”) si Gheorgheni (Liceul "Salomon Erno”), pe frontispiciul carora si-a gasit loc stema Ungariei. Cum ar putea viitorii jucatori de hochei, care poate in momentul de fata studiaza in acele licee, sa considere vreodata ca pot lupta pentru Romania, tara in care s-au nascut si trait, atat timp cat sunt intampinati in fiecare zi de scoala cu respectivul insemn? Cazul binecunoscut al hocheistilor care au reprezentat Romania, dar au refuzat sa intoneze imnul Romaniei, preferandu-le pe cel al Ungariei si pe cel secuiesc, nu este venit din neant, ci este, pur si simplu, o incununare a impotentei sau, mai rau, a lipsei de interes si vointa a pu