Este cea mai importanta lege din Romania ultimului deceniu: pentru ca aduce o schimbare totala de sistem, pentru ca ne poate scoate dintr-o situatie dramatica si pentru ca ne afecteaza pe toti, indiferent de varsta. Tocmai pentru ca e atat de importanta, este esentiala o dezbatere publica clara, informata si indiferenta la partizanatele politice.
Dar daca atunci cand te asezi la o masa acoperita cu brocart si cele mai bune cristaluri iei seama la ce spui si cum spui, cand stai la o musama si bei din pahare de plastic, un ragait devine acceptabil. Tonul face muzica. Dar tonul dat de dirijorul Romaniei este de asta data lipsit de armonie.
Semnalele lansate inaintea debutului unei dezbateri publice conteaza intotdeauna. Scriam, in octombrie 2011, ca reforma sanatatii “nu trebuie promovata de catre autoritati fara initierea unei dezbateri transparente. Rezistenta la schimbare a unui sistem este mare, dar nici o schimbare importanta nu se poate face pe furis”. Iar semnele prevesteau vreme buna pentru dezbaterea unei legi promovate intens de Traian Basescu si solicitata repetat de catre FMI. Fapt imbucurator, mai ales ca sistemul medical romanesc are mare nevoie de o reformare serioasa.
Dar despre proiectul scris de echipa Vladescu s-a vorbit mai bine de trei luni,fara ca acesta sa fie publicat de catre o institutie oficiala pana pe 28 decembrie, la doua zile dupa Craciun si cu doua zile inaintea Revelionului. Pentru cei care-i suspectau pe reformisti de intentii ascunse, publicarea proiectului in singura saptamana din an cand Romania doarme, a fost dovada cea mare. Una greu de combatut.
Cum un rau nu vine niciodata singur, cu trei zile inainte de Craciun, presedintele Traian Basescu il atacase direct pe Raed Arafat, transformandu-l astfel in personificarea “baronilor sanatatii”, cei care ar fi blocat publicarea legii. De fapt, ave
